Ce este un tiebreak în tenis?

Uneori, scorurile de la tenis sunt greu de înțeles. Un meci are trei sau cinci seturi. Jucătorii trebuie să câștige șase game-uri, la o diferență de două față de cele câștigate de adversar, pentru a-și adjudeca un set. Aceștia servesc alternativ, o dată la două game-uri. Pentru a câștiga un game, jucătorii trebuie să adune patru puncte (15, 30, 40, game). Dacă scorul ajunge la 40-40, atunci apare egalitatea, iar primul jucător care câștigă două puncte la rând câștigă și game-ul.

Altădată, dacă scorul din set ajungea la 6-6, setul continua până când unul dintre jucători stabilea o diferență de două game-uri. Acest lucru făcea ca meciurile să devină uneori foarte lungi, iar jucătorii, obosiți. Primele propuneri privind tiebreak-ul au apărut, deci, în anii ’50. Chiar și așa, a durat două decenii până când tiebreak-ul a fost adoptat în turneele majore. În 1971, la Wimbledon, a fost introdus un sistem tiebreak de 13 puncte. Acesta se juca atunci când scorul ajungea la 8-8 într-un set. În 1979, oficialii de la Wimbledon au anunțat că tiebreak-urile se vor juca la scorul de 6-6. Nu și în ultimul set, însă. Tiebreak-urile din seturile decisive au fost introduse la Jocurile Olimpice din 2016.

Actualmente, majoritatea turneelor din afara categoriei de Mare Șlem se ghidează după reguli comune privind tiebreak-urile. La scorul de 6-6, primul jucător care reușește să câștige 7 puncte cu o diferență de două puncte față de adversar își adjudecă setul. Cât despre Șlemuri, trebuie precizat că Openul Francez nu a adoptat încă ideea tiebreak-ului din setul decisiv. La Australian Open este prevăzut un tiebreak de 10 puncte la 6-6 în setul decisiv. Cea mai recentă regulă introdusă la Wimbledon prevede tiebreak la scorul de 12-12 în setul decisiv. La Openul American se joacă tiebreak-ul obișnuit, de 7 puncte, în setul decisiv.

Într-un tiebreak disputat între Jucătorul A și Jucătorul B, Jucătorul A are primul serviciu. Apoi, fiecare jucător servește de câte două ori până la încheierea setului. Jucătorii schimbă terenul o dată la fiecare 6 puncte jucate. Scorul din tiebreak se notează ca un scor obișnuit de set, delimitând jucătorul cu mai puține puncte. De exemplu, dacă Jucătorul A câștigă un tiebreak cu scorul de 7-2 împotriva Jucătorului B, atunci scorul se notează 7-6(2). 

Tiebreak-urile reprezintă momente incitante în tenis, asemănându-se cu loviturile de la 11 metri în fotbal. Regulile care vizează tiebreak-urile sunt aproape la fel în întreaga lume a tenisului. Pot apărea, eventual, variații subtile, în turnee cu format alternativ, cum ar fi Fast Four, Tiebreak Tens, World Team Tennis, Thirty30 etc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *